A sosit timpul pentru curățenia de toamnă.
Dacă mă urmăriți de ceva vreme, știți că vând destul de rar (de obicei, cam o dată pe an). Totodată, prin prisma jobului pe care îl am, nu am libertate deplină de mișcare și nu pot cumpăra/vinde ce vreau (dacă unul din fondurile de investiții cărora le oferim servicii de consultanță este interesat de o companie, avem interdicție de a cumpăra/vinde timp de 6 luni de la ultima analiză trimisă - astfel, spre exemplu, dacă analizăm 6 luni o companie, abia după încă 6 luni se ridică interdicția; practic avem un an de zile de "pauză"), dar acum s-au aliniat puțin planetele și am decis să profit de acest lucru (evident, n-o să precizez exact care companii erau în această situație).
Vreau să menționez de la început că sunt un simplu investitor și nu dețin adevărul absolut. Companiile pe care le-am vândut sunt companii ok, dar dintr-un motiv sau altul nu se mai potrivesc în portofoliul meu. Nu vă luați după mine, dacă dețineți aceste companii și faceți-vă propria muncă de cercetare.
Vă invit la un articol ceva mai lung decât de obicei, așa că haideți să vă povestesc despre ultimele mișcări din portofoliul meu și argumentele din spatele fiecăreia:
1) Prima companie pe care am vândut-o este C.H. Robinson Worldwide, Inc. (CHRW), o companie din domeniul transporturilor/logisticii ce și-a mărit dividendul pentru 25 de ani consecutivi. Aveam o singură acțiune și era o poziție pe care o monitorizam destul de puțin în ultimii ani. Motivul principal este legat de faptul că nu îmi (mai) place deloc sectorul în care activează, mai ales după tot ce s-a întâmplat cu Covid-ul.
UPS, o altă poziție din portofoliu, este oarecum în aceeași situație, dar momentan nu renunț la ea pentru că am un profit important acolo (practic, s-a dublat în ultimii ani în preț și și-au crescut dividendul într-un mod nesimțit așa că o păsuim la runda asta ), iar "moat-ul" celor de la UPS mi se pare superior.
Și că tot am adus vorba de creșterile de dividend, CHRW a avut creșteri anemice de dividend în ultimii ani: 1.5% în 2020, 2% în 2021 și abia din 2022 încoace și-au mai revenit (8.6% creștere în 2022 și 11% în 2023). Totuși, activează într-un domeniu (transporturi) mult prea sensibil/ciclic pentru gustul meu și e timpul să îmi consolidez portofoliul o idee mai bine și să renunț ușor, ușor la companiile de acest gen (mai ales că habar nu am cum vor evolua lucrurile pe partea asta, acum când toată lumea a înnebunit cu EV-uri și camioane electrice).
ROIC-ul se deteriorează în ultimul deceniu, dar se menține peste 20%:
sursă: SimplySafeDividends
Yield on Cost ajunsese la ~3%, dar DGR5 e de doar 4.5%. Ținând cont de domeniul de activitate și de ponderea mică pe care o avea în portofoliu, am decis să vând CHRW.
Voi recumpăra vreodată această companie? Puțin probabil, dar niciodată să nu spui niciodată, cum se spune.
2) Cea de-a doua companie pe care am vândut-o este Clorox Company (CLX), una dintre cele mai prost achiziționate companii din portofoliul meu și o poziție unde am dat greș destul de mult cu analiza pe care am făcut-o. Asta e, învăț și devin mai înțelept pe viitor și sper să minimizez/elimin astfel de greșeli de judecată.
Clorox este cel mai bine cunoscută, probabil, pentru produsele sale de curățenie (deși are o gamă de produse mult mai variată de atât). Și-a crescut dividendul pentru 46 de ani consecutivi și vor deveni Dividend Kings, cel mai probabil.
Venirea Covid-ului le-a oferit un boost incredibil și vor mai profita, după părerea mea, într-o oarecare măsură și în viitorul apropiat (cumva, mulți oameni și-au schimbat obiceiurile și își curăță casele ceva mai des și nu cred că vor renunța prea curând la asta), dar problemele legate de inflație/lanțurile de aprovizionare și-au spus cuvântul și marjele au suferit teribil de mult în ultimul timp:
Acum, nu mă înțelegeți greșit, nu există companie pe pământul ăsta care să aibă parte doar de ani incredibili. Momentele bune vor alterna cu cele mai puțin bune, dar în cazul celor de la Clorox sunt de părere că "moat-ul" nu este extraordinar (până la urmă au brand-uri cunoscute, dar dacă își cresc prea mult prețurile, oamenii nu vor avea mari rețineri în a le înlocui produsele cu altele mai ieftine - asta este, de altfel, principala problemă a companiilor din acest domeniu și ele trebuie să aibă mare, mare grijă cum și mai ales când își măresc prețurile).
Creșterile de dividend au fost destul de slabe în ultimul timp: 4.7% în 2020, 3.8% în 2021, 1.3% în 2022 și 1.7% în 2023.
Au luat măsuri, încearcă să eficientizeze business-ul, să mai taie din costuri și să revină la normal, dar sunt de părere că această companie nu mai este potrivită pentru portofoliul meu, neavând un avantaj competitiv major, în opinia mea și doresc, repet, să îmi consolidez portofoliul și să cam scap de companiile de acest gen.
Am achiziționat CLX în momente relativ proaste și la prețuri prea mari. Nu am văzut pădurea de copaci și vreau să repet cât mai puțin greșeala asta pe viitor și să fiu mai chibzuit.
3) Următoarea companie pe care am vândut-o este Federal Realty Investment Trust (FRT), un REIT ce și-a mărit dividendul pentru 56 de ani consecutivi și singurul Dividend King din acest sector.
Nu sunt multe de povestit aici: FRT este o companie solidă pe care am achiziționat-o în vara lui 2020 de 4 ori. Am avut ceva apreciere de capital, dar m-a dezamăgit teribil atunci când vine vorba de măririle de dividend din ultimii ani. Rata de creștere a dividendului în ultimii 5 ani (DGR5) a fost de doar 1.7%/an, extrem de puțin și sub inflația istorică la dolar (de 2-3%/an).
Astfel, deși repet, este o companie solidă, nu mai doresc să o țin în portofoliu cu aceste creșteri mult prea mici de dividend, mai ales că nici randamentul la care ajunsesem (~5.2%) nu era teribil de mare.
O voi cumpăra pe viitor? Doar la un preț corect și dacă revin la creșteri de dividend mai consistente, așa că vom vedea cum evoluează lucrurile.
4) Am vândut și SEI Investments Company (SEIC), o companie din domeniul financiar ce se ocupa, în principal, cu managementul activelor financiare și oferă diferite soluții/servicii de investiții. Ei au un record de creștere a dividendului de 31 de ani consecutivi.
Nici aici nu sunt prea multe de povestit, nu este nimic în neregulă cu SEIC, după cum puteți vedea în graficul de mai jos:
În ultimii ani, m-am concentrat puternic în sectorul ăsta pe BLK și TROW, 2 companii care au, după părerea mea, un moat mult, mult mai mare. Totodată, randamentul dividendului la care am ajuns de când o dețin (toamna lui 2020) este de doar 1.6%.
Rata de creștere a dividendului ar fi în regulă (DGR5 de 7.4%), dar principala problemă este că randamentul dividendului este prea mic și vreau rate de creștere ale dividendului de două cifre, dacă vorbim de randamente de sub 2%. Cum SEIC nu oferă așa ceva și cum am o expunere destul de mare în zona asta prin BLK și TROW, am decis să vând SEIC, mai ales că avem doar o singură acțiune.
5) Următoarea companie pe care am vândut-o este Sonoco Products Company (SON), o companie ce comercializează diverse soluții de stocare (gândiți-vă la cutii și containere de carton, oțel, plastic etc.) ce și-a crescut dividendul pentru 41 de ani consecutivi (destul de impresionant, dacă e să mă întrebați pe mine, ținând cont de domeniul de activitate).
Principala lor problema? Moat-ul aproape inexistent. Observați tema recurentă?
Din punctul meu de vedere, nu multor oameni le va păsa prea tare de ambalajul în care vine produsul lor (sigur, exceptând soluțiile de stocare de o calitate clar inferioară) și se vor uita mai degrabă la soluțiile cele mai ieftine. Astfel, nu consider că SON are o capacitate prea mare de a crește costurile, lucru care se poate observa și în marjele obținute în ultimii 12 ani:
Randamentul la care ajunsese poziția mea este de 3.6%, un randament deloc rău, dar rata de creștere a dividendului este cam mică pentru gustul meu: DGR5 de doar 4.5%.
Astfel, am decis să vând complet SON, în special datorită moat-ului aproape inexistent, după părerea mea, dar și a celor de la Morningstar cu care rar sunt de acord într-o proporție atât de mare:
6) Am vândut și Target Corporation (TGT), un Dividend King ce își mărise dividendul în ultimii 52 de ani. Ați văzut că n-am mai adăugat acestei poziții de când am cumpărat-o în primăvara lui 2020 atunci când a venit Covid-ul.
Motivul principal? Moat-ul inexistent.
Target nu este Costco și după ce am călcat în mai multe magazine Target atunci când am fost în Statele Unite, mi-am dat destul de repede seama că am făcut o oarecare greșeală atunci când am achiziționat-o.
Totuși, am ținut-o în portofoliu și am avut parte de creșteri de dividend bune (25% în 2021, 22% în 2022), nu pot să mă plâng din punctul ăsta de vedere.
În ultimul timp, au probleme din ce în ce mai mari cu furturile din magazine, dar motivul principal pentru care o vând este cel pe care abia l-am menționat: domeniul este incredibil de competitiv, iar Target nu se remarcă cu nimic și are un avantaj competitiv minor spre zero. Nu mai îmi place deloc acest domeniu, este mult prea imprevizibil, mult prea competitiv și aleg să ies complet din această poziție (da, știu la ce vă gândiți, nu cred că o să scape nici KR pe viitor, deși mutările lor și prezența online din ultimii ani m-au impresionat și scapă la runda asta). Am avut ocazii mai bune și TGT trebuia vândută când a trecut de 200$, dar dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă, nu-i așa?
7) Ultima companie pe care am vândut-o este Walgreens Boots Alliance (WBA), probabil vânzarea care surprinde cel mai puțin. Mega Image-ul farmaciilor, așa cum îi denumeam eu în trecut, și-a crescut dividendul pentru 47 de ani consecutivi și vor deveni, cel mai probabil, Dividend Kings.
Walgreens a avut parte de niște ani foarte tulburi în ultimul timp și au avut un oarecare noroc cu Covid-ul și vaccinul aferent. Ei vând, pe lângă medicamente și o gamă largă de produse de larg consum, dar domeniul este mult prea competitiv pentru gusturile mele, iar marjele sunt extrem de mici:
Au încercat să se reinventeze prin numeroase achiziții (mai ales a celor de la VillageMD), dar CEO-ul care a patronat această mișcare tocmai a demisionat și nu se știe dacă noul CEO, când va fi numit, va marșa în aceeași direcție.
WBA este un "turnaround" story în clipa de față, asta este clar și mai am companii de acest gen în portofoliu (precum Intel). Dar spre deosebire de Intel care are o importanță strategică incredibilă și care face pași concreți și siguri (dar cam lenți) spre ce și-au propus, WBA nu este nici pe departe la fel de importantă și eu aleg să ies complet din această poziție, deoarece n-am nici cea mai mică idee cum sau dacă le vor ieși mișcările din ultimul timp.
Creșterile de dividend au fost și ele anemice: 3.5%, 2.2%, 1.7% și 0.5% din 2020 și până în prezent. E clar că îl măresc ca să își păstreze recordul în picioare și sper să reușească, dar nivelul datoriei crește cam repede în ultimii ani.
După anunțul legat de demisia CEO-ului, WBA e în cădere liberă și randamentul dividendului e aproape de 9%:
Am redistribuit toți acești bani în alte poziții:
1) Prima companie pe care am achiziționat-o este American Tower Corporation (AMT) și mi-am încălcat regula pe care mi-am setat-o la începutul anului legată de faptul că nu vreau să mai fac achiziții de 3 ori în jos, dar era la un preț pe care eu îl consider mult prea bun.
AMT este un REIT specializat în furnizarea soluțiilor wireless și a infrastructurii (în principal turnuri) de comunicații. Ei și-au mărit dividendul în ultimii 13 ani, iar în momentul de față, au un randament de aproximativ 3.5% și un Dividend Growth Rate (DGR) în ultimii 3 ani de 15.7%, un DGR absolut fabulos, dar nu mă aștept la creșteri de 2 cifre, cel puțin nu în următorii 1-2 ani.
Iată cum arată ultimele rezultate financiare raportate:
Deși veniturile au crescut ușor (cu aproximativ 4%), nu au crescut suficient de mult astfel că AFFO/share este cu aproximativ 2% mai mic în Q2 2023 în comparație cu Q2 2022.